Incerc sa sa-mi curat rana de sange, lasand in urma scrasnetele dintilor. Ma doare faptul ca ma tradat intr-un asemenea hal. Nici nu pot concepe sa nu ma despart de o asemenea persoana complet nebuna. Acum ca s-a descarcat infigandu-mi cutitul in abdomen, sper ca se simte mai bine. Mare greseala fac parintii ca n-o duc la un psihiatru. E complet nebuna.
Usturimea ce-mi provoaca apa calduta pe rana, ma fac sa tip. Sper doar ca nimeni sa nu fie prin preajma si sa ma auda. Insa, din nefericire cativa pasi se aud venind de pe hol. O, nu! Trebuie sa ma ascund. Dar unde?! O umbra intunecata se rasfrange pe geamul aburit al baii. Nu se poate asa ceva! Cum de m-a gasit intr-un timp atat de scurt?...